Angajatul nu își lasă drepturile la ușa firmei. Această lecție explică ce poate și ce nu poate face angajatorul cu camerele video, cu sistemele de identificare și cu poșta electronică. Regulile se află în Código do Trabalho (art. 20-22) și în Lei n.º 58/2019 (art. 19 și 28).
Mijloace de supraveghere la distanță
Articolul 20 din Código do Trabalho prevede:
- angajatorul nu poate folosi mijloace de supraveghere la distanță, cu echipament tehnologic, pentru a controla performanța profesională a angajatului (alin. 1);
- folosirea este legală când are scopul de a proteja și asigura securitatea persoanelor și bunurilor sau când cerințe deosebite ale activității o justifică (alin. 2);
- în aceste cazuri, angajatorul informează angajatul despre existența și scopul mijloacelor și afișează în locuri avertismente de tipul „Acest loc se află sub supraveghere printr-un circuit închis de televiziune”, cu simbolul de identificare (alin. 3).
O cameră într-un magazin pentru a preveni furturile este, în principiu, admisibilă. O cameră care numără minutele petrecute de fiecare persoană la tejghea, pentru a-i evalua randamentul, nu este.
Unde nu pot fi camerele
Art. 19 alin. (2) din Lei n.º 58/2019 interzice camerele îndreptate spre:
- drumurile publice și proprietățile vecine, în afară de strictul necesar pentru a acoperi accesele în imobil;
- zona unde se tastează codurile bancomatelor sau ale terminalelor de plată;
- zonele rezervate clienților în care trebuie respectată intimitatea, precum toaletele, sălile de așteptare și cabinele de probă;
- zonele rezervate angajaților, precum spațiile de luat masa, vestiarele, sălile de sport, toaletele și spațiile de odihnă.
În locurile unde supravegherea video este admisă, captarea sunetului este interzisă, în afară de cazul în care spațiile sunt închise sau există autorizare prealabilă din partea CNPD (alin. 4). De la intrarea în vigoare a GDPR, angajatorul nu mai cere autorizarea CNPD pentru a instala camere: CNPD consideră această cerință din Código do Trabalho incompatibilă cu GDPR. Angajatorul răspunde în continuare de respectarea regulilor și trebuie să aibă un temei legal.
Ce se poate face cu imaginile
Art. 28 alin. (4) din Lei n.º 58/2019 prevede că imaginile și celelalte date colectate prin aceste mijloace pot fi utilizate numai în procesul penal. Ele pot servi și la stabilirea răspunderii disciplinare, în măsura în care sunt folosite în procesul penal (alin. 5). Vizionarea înregistrărilor „ca să vedem ce s-a întâmplat”, fără autorizare, sau arătarea lor colegilor este o folosire abuzivă. Accesul este rezervat celor autorizați pentru aceasta.
Date biometrice
Amprenta digitală, recunoașterea facială sau a irisului sunt date biometrice. Prelucrarea datelor biometrice ale angajaților este legitimă numai pentru controlul prezenței și controlul accesului în spațiile angajatorului. Trebuie folosite doar reprezentări ale datelor biometrice, iar colectarea nu poate permite reversibilitatea (art. 28 alin. (6) din Lei n.º 58/2019). Código do Trabalho (art. 18) cere în plus ca datele să fie necesare, adecvate și proporționale.
Mesaje, e-mail și navigare
Art. 22 din Código do Trabalho garantează angajatului secretul și confidențialitatea conținutului mesajelor cu caracter personal și ale informațiilor cu caracter neprofesional pe care le trimite, le primește sau le consultă, în special prin poșta electronică. Angajatorul poate însă stabili reguli de utilizare a mijloacelor de comunicare ale firmei, de exemplu să interzică sau să limiteze folosirea personală a e-mailului. Ce nu poate angajatorul este să citească mesajele personale.
Bune practici
- Citiți regulile firmei despre e-mail, internet și telefon. Dacă nu există, cereți informații.
- Separați, pe cât se poate, e-mailul personal de cel profesional.
- Cine are acces la imagini sau la evidența accesului le folosește doar în scopul prevăzut.
Rezumat: supravegherea pentru protecția persoanelor și bunurilor este posibilă, cu informare. Supravegherea pentru evaluarea performanței, nu. Mesajele personale rămân confidențiale.