Nu toate prejudiciile vin din accidente. Pozițiile forțate, mișcările repetate, sarcinile grele și presiunea constantă îmbolnăvesc și ele. Această lecție tratează corpul și mintea.
Afecțiunile musculo-scheletice
Afecțiunile musculo-scheletice legate de muncă afectează mușchii, tendoanele, articulațiile și coloana: dureri lombare, tendinite, sindromul de tunel carpian, dureri de gât și de umeri. Se numără printre cele mai frecvente plângeri ale celor care muncesc. Cauzele principale sunt:
- ridicarea sau transportul de sarcini grele;
- poziții forțate sau menținute mult timp, în picioare sau așezat;
- mișcări repetitive;
- munca fără pauze și într-un ritm ridicat.
Legea obligă angajatorul să adapteze munca la persoană: proiectarea postului, alegerea echipamentelor și a metodelor, atenuând munca monotonă și repetitivă (Legea nr. 102/2009, articolul 15 alineatul 2 litera g).
Manipularea manuală a sarcinilor
Decretul-lege nr. 330/93 stabilește regulile. Ordinea este: mai întâi evitarea manipulării manuale (folosirea mijloacelor mecanice, precum cărucioare, transpalete sau macarale), apoi reducerea riscului și informarea și instruirea lucrătorilor. În practică:
- evaluați sarcina înainte de a o ridica: greutate, formă, dacă există locuri de prindere;
- apropiați-vă de sarcină, cu picioarele depărtate, și îndoiți genunchii, ținând spatele drept;
- ridicați cu picioarele, fără să răsuciți trunchiul; mișcați picioarele pentru a schimba direcția;
- țineți sarcina aproape de corp;
- cereți ajutor sau folosiți un mijloc mecanic când sarcina este grea sau voluminoasă;
- degajați drumul înainte de transport.
Munca la ecran
Decretul-lege nr. 349/93 stabilește regulile pentru munca la echipamente cu ecran de vizualizare. Măsuri obișnuite:
- ecranul la înălțimea ochilor, la o distanță confortabilă, fără reflexii;
- scaun reglabil, cu suport lombar, și picioarele sprijinite pe podea;
- tastatura și mouse-ul astfel încât încheieturile mâinilor să rămână drepte;
- pauze sau schimbări de activitate pe parcursul zilei;
- atenție la oboseala vizuală și acces la controale oftalmologice, pe care angajatorul trebuie să le asigure celor care folosesc ecrane în mod obișnuit.
Riscurile psihosociale
Riscurile psihosociale provin din organizarea muncii și din relațiile de la locul de muncă. Pot cauza stres, anxietate, depresie, insomnii și epuizare (burnout), pe lângă boli fizice. Exemple:
- suprasolicitare, termene imposibile, ritm excesiv;
- lipsa autonomiei sau a clarității asupra a ceea ce se așteaptă;
- programe lungi, odihnă puțină, presiunea de a fi mereu disponibil;
- lipsa sprijinului din partea șefilor și a colegilor;
- violență, amenințări, discriminare și hărțuire.
Legea obligă angajatorul să asigure că factorii de risc psihosociali nu constituie un risc pentru securitate și sănătate (Legea nr. 102/2009, articolul 15 alineatul 2 litera f). Codul muncii (articolul 29) interzice hărțuirea, adică comportamentele nedorite, îndeosebi cele bazate pe un factor discriminatoriu, cu scopul sau efectul de a perturba sau a stânjeni persoana, de a-i afecta demnitatea sau de a crea un mediu intimidant, ostil sau umilitor. De regulă, lucrătorul are dreptul la un repaus zilnic de cel puțin 11 ore consecutive între două perioade de muncă (articolul 214).
Ce este de făcut
- Discutați cu șeful, cu reprezentanții lucrătorilor pentru SSM sau cu serviciul de SSM despre ce provoacă probleme.
- Păstrați evidența episoadelor de violență sau hărțuire și cereți sprijin.
- Căutați ajutor medical și psihologic și vorbiți cu medicul de medicina muncii.
- Plângerea poate fi depusă la ACT.
- Respectați-vă colegii: nu participați la umiliri, nici sub formă de glumă.