Clienții care vă cer informații despre alergeni pot avea probleme foarte diferite. Dacă înțelegeți diferența, vă este mai ușor să luați în serios fiecare cerere.
Alergia alimentară
O alergie este o reacție a sistemului imunitar împotriva unei proteine dintr-un aliment care, în principiu, este inofensiv. Poate apărea la cantități foarte mici, uneori în câteva minute.
Simptomele pot fi:
- piele: mâncărime, urticarie, înroșire, umflarea buzelor, a feței sau a pleoapelor;
- gură și gât: mâncărime, furnicături, umflarea limbii sau a gâtului;
- digestive: greață, vărsături, dureri abdominale, diaree;
- respiratorii: tuse, respirație șuierătoare, lipsa de aer, congestie;
- generale: amețeală, leșin, scăderea tensiunii.
Pe o persoană alergică o protejează evitarea alimentului: nu există nicio metodă de a-l „face sigur” prin gătire. Dacă un client spune „sunt alergic”, luați-l întotdeauna în serios.
Anafilaxia
Anafilaxia este o reacție alergică gravă și cu apariție rapidă, care afectează mai multe organe în același timp. Poate pune viața în pericol.
Semne de alarmă:
- dificultăți de respirație sau zgomote la respirație;
- umflarea limbii, a gâtului sau a feței;
- amețeală, paloare, senzație de leșin;
- urticarie pe tot corpul, împreună cu alte simptome;
- vărsături repetate împreună cu alte simptome.
Ce trebuie să faceți:
- Sunați imediat la 112.
- Anunțați-vă responsabilul.
- Întrebați dacă persoana are adrenalină autoinjectabilă (multe persoane cu alergii grave o poartă la ele) și ajutați-o să o folosească dacă nu poate, urmând indicațiile ei.
- Țineți persoana întinsă, cu picioarele ridicate, dacă are amețeli; dacă are probleme de respirație, lăsați-o așezată. Nu o lăsați singură.
- Nu-i dați să mănânce și nici să bea.
- Când sosesc serviciile de urgență, spuneți-le ce a mâncat și ce ingrediente conținea preparatul.
O reacție se poate ameliora și apoi se poate agrava din nou după câteva ore. De aceea, chiar dacă se ameliorează, o persoană cu anafilaxie trebuie să fie văzută de un serviciu medical.
Intoleranța alimentară
O intoleranță nu este provocată de sistemul imunitar. De obicei este o problemă de digestie sau de metabolism. Simptomele sunt mai ales digestive (gaze, dureri, diaree) și aproape niciodată nu pun viața în pericol. Uneori o cantitate mică este tolerată.
Cel mai cunoscut exemplu este intoleranța la lactoză: corpul nu are suficientă lactază pentru a digera zahărul din lapte. Un client cu intoleranță la lactoză poate avea nevoie să evite laptele sau să aleagă produse „fără lactoză”. Atenție: lactoza este zahărul din lapte, dar alergia la lapte este altceva: este o reacție la proteinele lui, iar laptele fără lactoză nu este potrivit pentru aceste persoane.
Boala celiacă
Boala celiacă este o boală autoimună permanentă. La persoanele celiace, glutenul afectează intestinul. Ele au nevoie de o dietă fără gluten toată viața, iar pentru ele urmele contează: este suficientă puțină făină în uleiul din friteuză, pe un tocător sau pe o lingură. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 828/2014 reglementează mențiunile „fără gluten” (până la 20 mg/kg de gluten) și „conținut foarte scăzut de gluten”.
De ce contează diferența?
- În cazul alergiei, al bolii celiace și al intoleranțelor, clientul se așteaptă ca ceea ce îi serviți să nu conțină ce trebuie să evite.
- Chiar dacă gravitatea nu este aceeași, nu minimalizați niciodată o cerere. Unele persoane nu spun ce problemă au, iar răspunsul dumneavoastră trebuie să fie valabil pentru toți.
- Informați numai cu date sigure: dacă nu știți dacă un preparat conține ceva, nu afirmați și nu negați.
Idei-cheie
- Alergia este o reacție imunitară și poate fi gravă. Intoleranța este digestivă, iar boala celiacă este o boală autoimună pe viață.
- Anafilaxie: sunați la 112, ajutați cu adrenalina dacă o are la ea, nu lăsați persoana singură.
- Laptele fără lactoză nu este sigur pentru o alergie la lapte.
- Luați în serios fiecare cerere.