Alimentele pe care le manipulați trebuie să fie sigure pentru consum. În Suedia, regulile se bazează pe regulamente ale UE care se aplică direct și pe legi și norme suedeze care le completează. Aici aveți o privire de ansamblu asupra a ceea ce se aplică și asupra celui care răspunde de ce.
Cele mai importante reguli
- Regulamentul (CE) nr. 178/2002 este legea alimentară generală a UE. Alimentele nesigure nu au voie să fie vândute (articolul 14). Operatorul din sectorul alimentar răspunde de respectarea cerințelor în activitatea sa (articolul 17). Firma trebuie să poată arăta și de unde provin mărfurile și unde au ajuns. Aceasta se numește trasabilitate (articolul 18).
- Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privește igiena alimentelor. Anexa II conține cerințele generale de igienă pentru spații, echipamente, deșeuri, igiena personală, manipularea alimentelor și instruire.
- Regulamentul (CE) nr. 853/2004 are reguli suplimentare pentru alimentele de origine animală, de exemplu carne, pește, lapte și ouă.
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privește informarea consumatorilor, printre altele despre alergeni.
- Regulamentul (UE) 2017/625 privește controlul oficial.
- Livsmedelslagen (2006:804) (legea alimentelor) și livsmedelsförordningen (2006:813) (ordonanța privind alimentele) sunt regulile suedeze de bază. Livsmedelsverket emite norme complementare, numite LIVSFS.
Cine este operator din sectorul alimentar?
Operator din domeniul alimentar este cel care conduce o activitate în care alimentele sunt manipulate cu o anumită continuitate și organizare. Aceasta se aplică restaurantelor, cafenelelor, magazinelor, bucătăriilor mari din școli, grădinițe și îngrijire, food truck-urilor și multor altora. Chiar și o asociație poate fi operator din sectorul alimentar. Dumneavoastră, ca angajat, nu sunteți operatorul, dar sunteți cel care face efectiv munca. De aceea trebuie să cunoașteți regulile pentru partea dumneavoastră.
Notificarea înainte de începerea activității
Un spațiu alimentar trebuie notificat în scris pentru înregistrare la autoritatea de control a comunei înainte de începerea activității. Înregistrarea nu este o evaluare a faptului că activitatea este suficient de bună, dar fără notificare firma poate primi o taxă de sancțiune (sanktionsavgift). Pentru majoritatea firmelor, taxa este de un procent din cifra de afaceri anuală, dar cel puțin 5 000 de coroane și cel mult 75 000 de coroane. La schimbarea proprietarului, noul proprietar trebuie să facă și el notificarea.
Ce cere legea în privința cunoștințelor personalului?
Anexa II, capitolul XII din Regulamentul 852/2004 spune că cine manipulează alimente trebuie supravegheat și să primească instrucțiuni și/sau instruire în igiena alimentelor, potrivite cu sarcinile. Cel care răspunde de procedurile bazate pe HACCP ale firmei trebuie, în plus, să aibă cunoștințe suficiente despre ele.
Livsmedelsverket explică astfel în îndrumarul său:
- Nu se cere o anumită instruire pentru a avea voie să manipulați alimente. Nu există un permis de igienă emis de stat.
- Pot fi suficiente instrucțiunile și supravegherea la locul de muncă. Un angajat nou poate, de exemplu, să lucreze împreună cu un coleg cu experiență.
- Contează ca personalul să fie în stare să-și facă munca astfel încât mâncarea să fie sigură.
- Și alte persoane decât bucătarii pot avea nevoie de instrucțiuni, de exemplu cel care servește masa la o grădiniță sau cel care duce mâncarea la școli.
Ce trebuie să facă firma singură
Un curs ca acesta oferă doar baza. Operatorul trebuie în continuare:
- Să afle ce cunoștințe cer diferitele sarcini și cine are nevoie de ce.
- Să instruiască fiecare persoană despre procedurile, spațiile, echipamentele și autocontrolul acestei activități anume.
- Să introducă angajații noi și înlocuitorii și să se asigure că sunt supravegheați până când pot face munca.
- Să poată arăta controlului cum primește personalul cunoștințe, de exemplu prin notițe despre introducere, instructaje și certificate de cursuri parcurse.
- Să se asigure că personalul cunoaște procedurile și instrucțiunile existente și să verifice că sunt folosite.
Despre acest certificat de absolvire
Certificatul de absolvire arată că ați parcurs cursul și ați trecut testul. Nu este o calificare reglementată sau emisă de o autoritate. Angajatorul decide dacă instruirea este suficientă pentru sarcinile dumneavoastră. Certificatul poate fi un document de sprijin în evidențele firmei despre cunoștințele personalului, dar nu înlocuiește introducerea făcută chiar de locul de muncă.